86. MERGI LA MECI SI TIPA...
Prieteni dragi, bună dimineața,
Veselia sa va lumineze fața si
sufletul...
Așa s-a nimerit, când am tras la
sorti temele pe care sa le abordez. Poate nu e cea mai buna variantă, dar cum
niciodată nu schimb regulile jocului in timpul "meciului", nu o fac
nici azi. Vă povesteam că in viață am fost un spirit liber, construind după
gândirea mea, influențat de spiritul altora, fiecare zi, fără a uita ca nu
aduce anul, ce aduce clipa. Am învățat de la înaintași, ca fara mișcare nu se
poate rezolva nimic. Am inceput sa fac mișcare, sa iubesc miscarea...Am avut
multe de învățat, dar si multe de plătit din cauza"mișcării". La
inceput totul era haotic,... Mi-aduc aminte ca pe la 4-5 ani, mergeam la ștrand
cu verișorii mai mari. Eram un pirpiriu, micuț, slăbuț, dar voiam sa fac de
toate... Pe malul Timisului, ma uitam cum cei mai mari sar in apa si înoată.
Aveam o reținere ca apa nu îmi asigura liniștea, nu ma simțeam pe picioarele
mele... In timp ce mâncam cate un măr, verișorul meu, mai mare cu 10 ani, ma
arunca de pe mal in apă. Disperat am inceput sa tip, iar el, mâncând mai
departe din măr, îmi spune : daca nu dai din mâini, te duci la fund si te
îneci. Eu, nu arunc mărul ".. Speriat, fara grai, dădeam din mâini, pana
când am ajuns la mal. Nu am apucat sa ma asez, ca m-a îmbrâncit din nou. Așa
s-a întâmplat de câteva ori. Nu mai aveam nici puterea sa tip, dar știam ce
trebuie sa fac. Așa am învățat in scurt timp sa înot.
In Caransebeș sportul ocupa un
loc de frunte. Aveam echipa de fotbal, de volei, de handbal, popice ... Mergând
cu cei mari pe stadion, indiferent ce meci era, noi aveam acces gratis, la
peluza. Țipam cat puteam, susținând echipa noastră. Pentru că unul dintre
organizatori era farmacist, la final, indiferent de rezultat, venea la noi, ne
mulțumea si ne recompensa cu energizante, polivitamine, cavit 9, multe altele,
pentru efortul depus. Totdeauna eram încântați de acest moment. Crescând, am
inceput să ne separăm, fiecare alegând cate un sport, pe care il îndrăgea mai
mult. Am fost atras de atletism, volei, handbal si ocazional fotbal, la care
eram doar susținător, dar nu practicant. Asta nu m-a împiedecat sa nu îmi
descarc acumulările de energii negative, țipând, in limitele bunului simt al
sustinatorului unui echipe.
Inca din primii ani de școală,
unde sportul era foarte important, ne-am fortificat.
Sa nu uitam dragi prieteni ca
sportul înseamnă echilibru, dezvoltare a spiritului de asociere, de respect si
întrajutorare, la nevoie, apropie sufletele, le mângâie si le întărește
încrederea in ei si in forțele proprii...
Toata energia, forta fizica si mentala
acumulata in copilarie, tinerete, ne ajuta sa ne fortificam mai mult spiritul,
care vine odată cu înțelepciunea. Poate că așa e viața, ca in tinerețe descătușarea să se facă
țipând, eliberand energie, iar când anii trec, descărcările de energie negativă,
se face altfel, cu înțelepciune, înțelegere, dăruire. Nu trebuie sa spunem ca
niciodată, nu vom mai tipa la un meci, la o victorie sau la o înfrângere. Totul
înseamnă intelegere , fortificarea spiritului, dezvoltarea forței energetice, a
trupului. Trebuie sa înțelegem ca sportul este o confruntare a forței mentale,
fizice, a demnității, a onoarei, a respectului si nu, un război al orgoliilor
al urii, al neacceptării unei eventuale înfrângeri. Dusmaniile intre sportivi,
intre oameni in general, nu fac bine, distrug spiritul, paralizează suflete, transformă
fiintele umane in brute.
Sa continuam sa ne îmbrățișam, sa
acceptam victoriile si înfrângerile cu demnitate, cu onoare, cu acceptare, ca
totdeauna o sa vina cineva mai bun, indiferent de domeniu. Doar păstrând
bunătatea sufletului, ne ridicam spiritul la cel mai înalt nivel.
Pentru ca ieri, 21 ianuarie a
fost ziua națională a imbratisarilor, o fac si azi din tot sufletul. Va
imbratisez cu toată dragostea , prețuirea, prietenia, respectul, cu mult Drag
si Dor, ca de fiecare dată. Faceți un
sport din îmbrățișări sincere, cu tot sufletul, deschis plin de lumina, pace,
liniște si dăruire a iubirii necondiționate.
Viață, sport, iubire, prietenie, toate înseamnă ADEVAR , fără răutate si
ură si...fara stres.
Din nou, va imbratisez, vă simt
căldura sufletului si va multumesc pentru prietenia voastră, atât de importantă
pentru fiecare.
Cu mult, mult, mult, Drag si Dor, acelaș ... Petre.
Articol scris de Petru Hinda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu