Bună dimineața, prieteni dragi,
Nu cu mult timp in urmă, vorbeam
despre necesitatea de a fi pregătiți de ploaie.
Astăzi, vorbim despre ploaie,
ca o necesitate. De multe ori, in zilele secetoase ale primăverilor, deschidem
geamurile si ne lăsăm biciuiți de aerul mai rece si umed, dar cu parfumul
inegalabil al frumosului, al trezirii la viață a naturii.
Amestecul ciudat al
îngemănării stropilor de ploaie cu albul fulgilor de nea, a frigului, cu razele
blânde ale soarelui, chipul oamenilor, crispat de indelungata vreme rece din iarna,
cu zâmbetele blandelor raze de soare, ce ne mângâie obrajii roșii ca bujorul,
ciupiți de vântul rece si încă aspru al iernii.
Îngemănarea intre alb si roșu,
ne aduce aminte de sărbătoarea începutului de primăvara. Cu simbolul
mărțișorului in piept, trecem prin încercările Zilelor Babelor, ca
sa ne bucuram de revenirea vremii frumoase.
Zumzetul albinelor trezite de
căldură, ne dă speranță... E vremea când ploaia, alternează cu vremea bună,
vremea rece cu vremea frumoasa, dar caldura sufletului si dorinta de viata , de
noi bucurii, împliniri si realizari, crește mereu.
Parfumul florilor din ce mai
multe, răspândește iubire, parcă înseninând vremea, înmulțind razele de soare
si vara se apropie repede de noi. Cât de frumos, cat de multă bucurie adun in
suflet de cate ori îmi aduc aminte de copilarie, de frumoasele amintiri din
copilărie a lui Ion Creangă, cu frumoasele scrieri ... " Iesi, copile cu parul balai, afara si
rade la soare, doar s-a indrepta vremea. Si vremea se indrepta dupa rasul
meu..." .
Ușor, ușor, parcă intr-o nespusă așteptare, ne dorim ca stropii de
ploaie sa se transforme in fulgi de zăpadă argintie, ca tâmplele noastre
ingandurate , dar cu bucuria de a retrai sărbătorile de iarna cu aromele din
bucataria si casa copilariei,
inconfundabilul miros al bunătăților si a cetinei de brad arsă in sobe sau
șemineu, cu amintiri, cu frumusețea zilelor acum trăite, cu gândurile
viitorului, in definire si definitivare.
Dragilor, prietenii sufletului
meu, să nu ne lăsam descumpăniți de lacrimi sau stropii de ploaie, pentru că
toate trebuie să facă parte din viață, sa ne bucure, sa ne împlinească si sa ne
definească personalitățile...
Vă doresc zile pline de Liniște
si Pace sufletească, Lumină si Iubire necondiționată.
Va imbratisez cu mult drag,
prietenie si prețuire... Petre.
Si pentru că Mihai Eminescu, a
văzut ploaia in felul lui, adaug o minunată asociere intre ploaie si iubire, a
marelui nostru poet.
Şi era ploaie cu senin
Şi era ploaie cu senin
Senin cu ploaie,
Salcâmii ramurile-nclin
Şi le îndoaie.
Acuma toţi ei înfloresc
De primăvară
Ş-un dulce miros răspândesc
În dalba sară.
Un mândru soare scânteind
Pe bolta-albastră
El bate ploaia şiroind
Pe-a ta fereastră.
Şi-n haină albă tu apari
Cu pasuri line
Şi numai ochii tăi cei mari
Privesc la mine.
Atât de dulce şi de plin
C-aşa văpaie
Ah, era ploaie cu senin
Senin cu ploaie.
Mihai Eminescu
Citiți mai multe pe Blog-ul de
mai jos :
http://hinda-brothers.blogspot.ro/
Articol scris de PetruHinda
