A trecut aproape o săptămână din
postul Crăciunului, iar credincioșii creștin ortodocși se pregătesc să
întâmpine cum se cuvine praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului.
În satul românesc, această
sărbătoare se mai numește Vovidenia sau Ovidenia, termen ce provine din
rusescul „văvedenie”, ce înseamnă intrare. Se zice că aceasta ar fi ziua în
care începe iarna, iar țăranii spun că în noaptea de Ovidenie comorile ascunse
ard cu flacără albastră și cerurile se deschid, iar animalele pot grăi cu glas
omenesc.
Cum este o sărbătoare a luminii,
"ce sparge întunericul iernii şi al morţii", există tradiţia de a
petrece această noapte cu lumină şi cu focuri aprinse, cercetând cerul cu
luare-aminte pentru a afla din semnele vremii şi ale rodului anului ce urmează,
dar "frumuseţile cerului sunt văzute numai de cei buni la Dumnezeu, cum ar
fi ciobanii care nu au văzut la ochi femeie. Această sărbătoare se ţine pentru
ochii ce văd, pentru vedere. În acest scop, unii oameni sfinţesc în această zi
câte un fuior, cu ajutorul căruia, la nevoie, se şterg la ochi cu apă.
De Ovidenie, femeile dau de
pomană "lumină de veci", fiindcă se spune că lumânarea din această
zi, dată de sufletul morţilor, mai ales pentru cei morţi fără lumânare, dar şi
pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă.
"Sărbătoarea de Ovidenie,
împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei şi Sânnicoară
(Moş Nicolae) formează, în perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu
ritual de înnoire a timpului, probabil Anul Nou dacic", explică etnologul
Ion Ghinoiu.
Dacă în noaptea de Ovidenie va fi
cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat; în schimb,
dacă ninge va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.
În ajunul sărbătorii, copiii
practică un ritual: aceştia pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care
adaugă şi agheasmă.
Vasul se aşază într-un loc
călduros, unde să pătrundă lumina. Până la Anul Nou, crenguţele de măr
înmuguresc şi înfloresc, iar la pragul dintre ani copiii care le-au îngrijit
merg cu ele la rude şi la prieteni, folosindu-le ca sorcovă.
De-a lungul timpului, s-a
observat că persoanele sorcovite cu crengile de măr înflorite sunt apărate în
acel an de boli, de pagubă şi de întâmplări dramatice.
Sursa::
http://ortodoxia.rol.ro/content.php?id=940613#ixzz4QaOLlr1X
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu