61. ÎNCEARCA SA ATINGI. " EXCELENTA
" , NU PERFECTIUNEA...
Bună dimineața, prieteni dragi,
Tema de azi este o luptă frățească, intre noi si propria conștiința, propria
dorință, propria ambiție, propriile rezultate. Nu, nu este o lupta inegala, dar
nici ușoară.
Totdeauna, când începem o lupta,
este firesc sa nu subapreciezi adversarul, sa il analizezi totul foarte atent, pentru
a ieși învingător.
In lupta cu noi înșine nu prea exista, învingător sau invins, ci doar mulțumire sau regrete. Când am inceput sa lupt
cu propria mea viață, am înțeles că dacă nu se păstreaza un echilibru intre dorinte,
cunoștințe si obiective, rezultatele se vor numi eșecuri, neîmpliniri,
dezamăgiri.
In școală, unul din profesorii de
excepție, ne spunea : când dorințele sunt multe..., eforturile, cunoștințele
puține..., rezultatele sigur vor fi dezamăgiri.
Așa, am înțeles etapele de urmat :
1.) Cu cine vreau sa ma confrunt?
Cu mine...
2.) Nivelul la care vreau sa
ajung, in raportul cunoștințe/rezultate.
3.) Disponibilitatea pentru
efort, raportata la capacitatea de efort.
4.) Timpul alocat muncii,
studiului, capacitatea de refacere dupa efort.
Este cunoscut faptul ca fiecare dintre noi, pornim de la dorința de a fi cel mai bun, pentru a atinge perfecțiunea.
Tot acel profesor ne spunea :
" N-o sa ajungi la culme... Se poate.., dar luptă să urci, atâta cat o sa poți prin tine."
Înțelegere clară, trebuie sa lupt
cu mine, să construiesc treptele pe care sa pot urca. Cum fiecare treapta era
un nivel al cunoștințelor, am inceput sa studiez, sa învăț, sa aprofundez. Studiind mai mult, am înțeles ca
perfecțiunea este un țel, puțin utopic, daca nu atingi mai întâi, pragul de
excelentă. După multe eforturi, realizam că fiecare treapta consolidată, ridică
nivelul ștachetei de excelenta si atunci finisam fiecare treapta.
Este o lupta grea, uneori intervine chiar automultumirea, ca semn de autosabotare. Luptând cu
noi înșine, realizam că multi au rămas in urmă si din ce in ce mai
putini in față, sporind astfel, dorința de a atinge nivelul obiectivului propus. Totul
este ca in dans, nu putem face doi pasi diferiți in același timp. Eliberandu-ne mereu de balast, ne ușurăm drumul, mărim dorința, efortul si atingem nivelul
propus.
Sa ne păstram echilibrul in viață, iar rezultatele se transforma in mulțumiri, care la randul lor, generează noi dorinte, noi obiective, noi
realizări.
Lupta cu noi înșine, este cea mai
bună terapie in viață. Binenteles ca nu mai avem timp sa fim cu gandul la stres...Doar stiti ca stresul este "curtezanul neobosit" al vietilor noastre de ceva timp.
Nu totdeauna drumul cel mai neted, este si cel mai bun.
Sa
alegem acel drum plin de Lumina, de liniște si pace in suflet, pe care intalnim si sensul adevarat al iubirii necondiționate...Rezultatele vor fi cele dorite.
Vă doresc drumuri drepte, pline de
lumina victoriei, păstrând mereu flacăra aprinsa a vieții, in sufletele voastre.
Va îmbrățișez cu toată dragostea
si mereu nestăpânitul Dor.
Al vostru prieten, Petre, cu
speranta că cele scrise mai sus, va sunt de folos pe drumul vietii.
Articol scris de Petru Hinda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu