Astazi, pentru ca e vineri si urmeaza clipe pe care ar fi bine sa le petrecem cu noi insine (macar 15 minute), dar si cu oamenii dragi va povestesc despre minunata Maestra care ne-a ( mie si altor colegi) facut initierea in Reiki. Ne spunea deseori la cursuri, ca sufletul, dar si intreaga noastra viata sa le umplem de BUCURIE. Atunci vom ajunge pe culmile cele mai placute ale evolutiei. Bineinteles ca fiecare am venit cu mici comentarii... Ca e cam greu sa fi in permanenta constient de bucuria vietii, ca "palmele" vietii te scot uneori din starea de confort unde poti simti bucuria... si multe altele de acest fel. Apoi Maestra ne - a spus sa facem urmatorul exercitiu de cate ori simtim cum tristetea (care este deosebit de nociva pentru viata noastra) vrea sa - si faca simtita prezenta, sa ne oprim din tot ce facem in acel moment si sa punem mainile pe Chakra Anahata (in dreptul inimii) si sa rostim cuvantul BUCURIE, repetandu-l, pana simtim caldura ca ne cuprinde tot corpul. S-ar putea sa zambiti citind aceste randuri, dar... fiti curajosi si incercati. Totul depinde de noi insine, daca suntem fericiti si plini de bucurie sau nu. Bucurie o gasim in primele raze de soare, in adierea vantului, in zambetul si mangaierea unui copil, in dans si muzica... Bucuria e in NOI. Sa o cautam si sa o gasim impreuna...
Mai jos aveti un articol din Formula AS in care Dr. Constantin Dulcan spune: "Avem
nevoie de bucurie ca de pâinea cea zilnică" si eu consider, ca asa este.
-
În "Inteligenţa materiei",
prima dvs. carte, aţi demonstrat cu argumente ştiinţifice că, dincolo de toate
lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină, coordonat de
o minte inteligentă. Cu alte cuvinte, că nu suntem singuri în univers, că
Dumnezeu chiar există. V-a afectat certitudinea aceasta, modul în care vă
trăiţi viaţa de zi cu zi?
- Odată ce am înţeles că, de
fapt, noi ne creăm propria realitate, felul în care priveam lumea s-a schimbat.
Descoperirile fizicii cuantice au arătat că mintea noastră e cea care face să
colapseze undele de energie şi le transformă în particule, adică în materie. A
gândi înseamnă a transforma nevăzutul în văzut. Gândul e creator, e cea mai
puternică forţă din univers. Iar Dumnezeu ne-a dat puterea ca, din milioanele
de realităţi posibile, care există în stare latentă, să aducem pe pământ, cu
gândurile noastre, doar una. Pe cea care seamănă cel mai mult cu gândurile
noastre.
-
Vreţi să spuneţi că ceea ce ni se întâmplă e oglinda a ceea ce gândim şi
simţim?
- Exact. Când făceam cercetări
pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia că celulele au inteligenţa lor.
Şi m-am speriat. Celulele reacţionau la gândurile şi sentimentele celui în
cauză. S-a făcut şi un experiment în Occident, cu un eşantion de ADN, recoltat
de la un individ şi dus la 1000 de km distanţă, într-un laborator. Persoana în
cauză a fost pusă să privească un film frumos, cu imagini minunate, care
stârneau bucurie. În acelaşi timp, la 1000 de km distanţă, măsurătorile arătau
cum spirala de ADN se relaxează. Când imaginile au fost schimbate cu un film de
groază, ADN-ul a început, brusc, să se restrângă, contractându-se. Aflând asta,
m-a chinuit o întrebare: cum ştie corpul nostru ce e rău şi ce e bine? Dacă
organismul nostru reacţionează pozitiv la bine şi negativ la rău, nu există
decât o singură mare concluzie.
Legea
binelui
- Care e aceea?
- Înseamnă că universul întreg
are ca fundament o lege morală, legea binelui. Abia acum vă pot răspunde la
prima întrebare. Da, ca să fim fericiţi şi sănătoşi, nu e nevoie decât să ne
construim viaţa după legea aceasta.
-
Cu alte cuvinte, un stil de viaţă sănătos începe de la a gândi şi a făptui
binele?
- Când comit un act contrar
acestei legi, îmi creez singur mecanismele biochimice care duc la boală. Cinci
minute de mânie sau suferinţă imobilizează pentru 5, 6 ore celulele gardian ale
sistemului imunitar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de apărare,
iar milioanele de celule moarte, viruşi şi bacterii circulă libere prin
organism, se pot localiza undeva şi declanşa boala.
-
Se şi spune în popor că "a murit de inimă rea". La asta se referă
oare?
- Stresul, care azi a luat
proporţii gigantice, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalţi, invidia,
gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are şi ea un
efect nociv asupra organismului, nu doar că împiedică vindecarea, dar poate
favoriza debutul altor boli. Dar ştiaţi că şi frica ne face rău? Este bine
cunoscut experimentul lui Avicenna. Într-o cuşcă s-a pus un miel şi într-o
cuşcă alăturată s-a pus un lup. Mielul a murit în scurt timp de stresul
provocat de frică. Orice dezechilibru emoţional aduce, mai devreme sau mai
târziu, boala.
-
Cu emoţiile nu-i de glumit. Cum ne putem proteja?
- Eu am învăţat să le stăpânesc.
Încerc să nu mă implic afectiv intens, să nu mă enervez. Dacă cineva îmi
greşeşte, fac un efort să-l iert, gândindu-mă că poate într-o zi va înţelege şi
el ceea ce înţeleg eu, acum. Să iertăm, fiindcă iertarea face ca pH-ul corpului
să vireze spre unul alcalin, favorabil sănătăţii. Sigur că sunt şi suferinţe care
nu pot fi evitate. Dar e important să rămânem conştienţi că fiecare minut de
suferinţă sau stres ia din viaţa celulei noastre.
Relaxare
şi respiraţie
-
Statisticile arată că stresul profesional e azi una din marile surse de boală.
Munca în exces ameninţă să ne omoare lent.
- Dacă nu ne putem lua mici vacanţe,
regulat, să ne luăm măcar pauze de zece minute, la fiecare oră, în care să ne
golim mintea şi să respirăm adânc. Putem să ne ridicăm de la birou şi să privim
ceva frumos pe fereastră. Sau, în loc să bem trei cafele cu ochii în computer,
să bem un ceai fără să ne gândim la nimic altceva. Să ne bucurăm de gustul şi
aroma lui. Cu timpul, înveţi să te relaxezi în orice condiţii. Beduinii, de
pildă, se odihneau mergând pe cămile. Şi eu scriu şi citesc de dimineaţa până
seara. Dar când simt că începe să se aşeze oboseala pe mintea mea, mă opresc şi
aplic câteva tehnici de relaxare.
- Ne puteţi da şi nouă un
exemplu?
- Toate tehnicile de relaxare se
bazează pe respiraţie. Oboseala vine şi dintr-o lipsă de oxigenare a
creierului. Stau câteva minute cu ochii închişi, încerc să îmi reprezint oboseala
ca senzaţie la nivelul creierului şi apoi, cu fiecare expiraţie profundă, îmi
imaginez că o elimin. Fiecare îşi poate crea propria lui tehnică. Eu nici
pentru durerile de cap nu iau pastile. Mă relaxez, mă concentrez pe starea de
bine şi cald, o trec prin inimă şi apoi o trimit acolo unde mă doare. Fac asta
de câteva ori şi durerea dispare.
-
Să-ţi vizualizezi boala pare o condiţie foarte importantă pentru vindecare.
- Bernie Siegel, reputat oncolog
din SUA, a luat mai mulţi bolnavi de cancer în ultima fază şi i-a învăţat
tehnica imageriei: de mai multe ori pe zi, trebuia să-şi imagineze că distrug
cancerul din corp cu un foc, cu un animal care-l mănâncă, fiecare după cum
dorea. După şase luni de zile, 40% din ei s-au vindecat. La testele psihologice,
s-a dovedit că cei care s-au vindecat erau cei optimişti, cei care credeau în
Dumnezeu şi cei care erau calmi. Îndoiala este un obstacol în calea oricărui
succes şi mai ales a vindecării.
"Rugăciunea
- o realitate fizică"
-
Aţi amintit de Dumnezeu. Credinţa e şi ea parte din ecuaţia stării de bine?
- Rugăciunea e o realitate
fizică, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am testat eu însumi asta, de
nenumărate ori, şi am rămas înfiorat văzând că poţi obţine un răspuns. Prin
rugăciune, realitatea din jur se transfigurează, aducem la noi lumina din univers.
Există cazul celebru al neurochirurgului american Eben Alexander, care, la 54
de ani, a făcut o meningo encefalită bacteriană gravă. A stat o săptămână în
comă, timp în care foarte multe persoane s-au rugat pentru el. După ce şi-a
revenit, a spus că în tot timpul cât era în comă a văzut în jurul lui siluete
umane care păreau să stea în genunchi şi de la care veneau spre el valuri de
energie. Rugăciunile altora l-au vindecat. Dar şi propriile noastre rugăciuni
ne ajută. Credinţa mobilizează, în mod cert, întreg sistemul imunitar. Nu
spunea Iisus "credinţa ta te-a vindecat" ?
-
Nutriţioniştii pun şi ei pe listă o condiţie a sănătăţii: ce, cum şi cât
mâncăm. Ţineţi cont de ea?
- Eu respect o regulă care se
ştie încă de la Hipocrate: să mănânci fără să satisfaci complet senzaţia de
foame! Adipocitele aşteaptă semnalul că te-ai săturat ca să-şi extragă din alimente
grăsimea. Dacă nu te saturi, nu te îngraşi. Studii de ultimă oră arată că lungimea
telomerilor de la extremităţile cromozomilor, de care depinde durata vieţii, e
influenţată favorabil de alimentaţia cu puţine calorii. Mănânc legume, icre de
peşte, iaurt, lapte de soia, pe care îl beau dimineaţa, cu cereale integrale,
mazăre, linte. Mănânc foarte rar carne. Nu beau, nu fumez, nu consum zahăr. Şi
am grijă să ţin, din când în când, câte o zi de post, în care beau doar ceaiuri
şi las organismul să se refacă. Dar,
înainte de orice, am grijă să nu mă aşez niciodată la masă supărat. Masa ar
trebui să fie o sărbătoare, să fie prilej de bucurie alături de ceilalţi.
Sigur că azi nu ne mai potrivim toţi la masă, dar atunci când preparăm ceva de
mâncare, s-o facem cu drag. Gândurile gospodinei trec şi-n bucatele pe care le
găteşte.
-
Din tot ce aţi spus, trag o concluzie: cele mai bune medicamente ne sunt, de
fapt, la îndemână.
- Aşa e. Dumnezeu ne-a dat deja
totul. Dacă vrem să rămânem sănătoşi şi fericiţi, e suficient să păstrăm în
minte câteva lucruri: să mâncăm sănătos, fără să ne îmbuibăm, să facem mişcare,
să ne odihnim corect, să fim optimişti şi plini de speranţă. Să fim perseverenţi
cu pasiunile noastre, să ne antrenăm intelectual şi să ne ferim de rutină. Să
facem constant schimbări în viaţa noastră. Şi să nu uităm că trebuie să păstrăm
în permanenţă un echilibru între energia consumată prin efort şi energia
obţinută prin odihnă şi activităţi care ne fortifică. Gândurile rele ne iau din
viaţă, bucuriile ne dau viaţă. Să căutăm
bucuria, avem nevoie de ea ca de pâinea noastră zilnică. Chiar dacă,
uneori, n-o putem avea decât în imaginatie.
Va doresc un sfarsit de sapatamana minunat!
Zile senine, Lumina si Iubire!
Sursa articol: www.formula-as.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu