Omul dupa grai, ca si clopotul
dupa sunet, indata se cunoaste
Bună dimineața, dragi prieteni,
Încă o dimineață cu atmosfera de
primăvară. Ceața, mai puțină, aerul rece al dimineților a devenit plăcut, dând
liber pentru cât timp nu știm, sa ne facem proiecte pentru ziua de mâine,
DRAGOBETELE, Ziua Iubirii, apoi 1 Martie, 8 Martie. Surprinzător cat de repede
fug zilele, de multe ori, depășind gândurile noastre.
Pentru ca se apune ca
primăvara renaște viața, am ales un subiect mai accesibil, despre oameni. Odată
cu vremea, oamenii devin din ce in ce mai multi pe străzi, mai veseli, scăpând
de hainele grele din vremea gerului. Titlul acestui mail este legat de faptul
că asemeni noua oamenilor, sunetele clopotelor de la biserici, vorbesc,
anunțând diverse evenimente.
Este stiut faptul ca intalnim tot felul de oameni,
mai tineri, mai vârstnici, iar când vorbesc, unii sunt mai veseli din fire, mai
jucăuși, de regula copii, alții foarte morocănoși, agresivi in vorbire, cu
tonalități ridicate, cu amenințări, reproșuri, in timp ce o alta categorie,
folosesc un ton liniștitor, ce îți asigura siguranță si o stare de bine.
In
relațiile intre ființe, in modul de vorbire trebuie sa abordam un ton
corespunzător momentului. Am sesizat că daca vorbim liniștit cu o floare, un
animal, un copil sau un matur, rezultatele sunt incredibil de armonioase.
Pentru ca "strabatem" lumea proverbelor, imi aduc aminte de sfaturile
bunicii, care, de fiecare data când începeam să vorbesc ridicând tonul, sa par
mai autoritar, imi spunea : "vorba dulce, mult aduce". Daca o sa
faci pe "cocosul arțăgos", fara motiv, sa nu te miri când cineva îți
răspunde pe un ton si mai aspru, sau îți mai dă si cate o "sfântă
bătaie".
Am inteles, dar in timp si mai bine, când am primit reproșuri sau
chiar cate o "sfântă..." , cum zicea regretata bunica.
Am învățat si
când vad astfel de atitudini, "Țepos" cum sunt, adopt o pozitie
ferma, dar folosind in mod ironic un ton "mieros, lingusitor, de
slugarnic", care il aduce pe cel din fata mea la normal, la o convorbire
corespunzătoare problemei dezbătute.
Este foarte normal sa discutam, sa
dezbatem, sa hotăram împreună, dintr-un colectiv, sa ne spunem punctul de
vedere, clar. Resping (si cred cu tarie ca trebuie sa o facem toti), genul de
"ordine" neargumentate, nejustificate corect, chiar daca am fost
ofițer.
Imi cer iertare, daca cineva crede ca vreau sa scot in evidenta ceva...
Nu ! Dar, in munca cu tot felul de oameni, am învățat, de aceea vreau să
împărtășesc totul cu voi.
Profit de minunata lume a proverbelor si imi "argumentez" atitudinea. Spune un proverb : "Omul neinvatat, este ca
un lemn neindreptat". Am constatat in timp ca așa este. Rigiditatea si
îndoiturile nu ne ajută. In lumea reală, nu cea virtuală, care acaparează tot
mai multi oameni, de diverse vârste, ascuzandu-se in propriile neputinte, am
găsit multi îndărătnici, din cei care vor sa duca "prostia la rang de
virtute" exact ca in proverbul urmator :
"Omul îndărătnic nici cu
sine insusi nu se invoieste".
Mult mai des se aude intre oameni : "omul sfințește locul". Este un lucru bun si ar fi nemaipomenit dacă intre
noi oamenii, s-ar restabili înțelegerea intre oameni, acceptarea, buna
înțelegere, conviețuirea, si la fel cu mediul înconjurător, cu întrega natura cu
viața, in ansamblul ei.
Imi doresc din tot sufletul, să
prindem acele timpuri când intelegerea, prietenie, compasiunea si ajutorul
acordat fără opreliști, celor care trec prin momente grele, dificile.
E poate un vis, dar faptul că
speranță moare ultima (sau mai corect spus , speranta nu moare vreodata), ma îndreptățește sa cred, ca nu "ucid" un
asemenea gând.
Va îmbrățișez cu toată dragostea
pe toți, cu aceeași dăruire, prețuire si prietenie, cu mult, mult dor.
Cu mult drag, va transmit toate
gândurile mele frumoase pe care le nutresc pentru Voi toți.
Acelaș bătrân (vesnic tanar) prieten,... Petre.
Vizionați si Blogul....
http://hinda-brothers.blogspot.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu