Realități...
Curățenie-murdarie; clasicism-modernism; acceptare - sfidare, etc.
Bună dimineața, prieteni dragi,
Am lipsit câteva zile din
peisajul primăvăratic, fiind afectat de ciudățeniile vieții de zi cu zi. Mi-am
rezervat puțin timp ,pentru a ma hotărî sa scriu despre felul in care trăim,
unii deranjați, alții încântați. Vorbim peste tot despre poluare, despre încălzirea
globală, despre "Uniuni" cu denumiri pompoase, dar de multe ori fara
a înțelege sau a respecta "termenul", conform regulilor sau Dex-ului.
Încerc sa abordez doar câteva
astfel de exemple si sa ma fac înțeles, pentru unii mai mult, pentru alții mai
puțin, pentru alții deloc.
Sunt puternic afectat (dar am inca speranta si credintaa in remediere) de starea
generala a oamenilor, a trăirilor.
Era o vreme când, respectul de sine,
respectul pentru cei din jur, era la cote majore. Nu pot sa nu fac referire la
trecut, la viața aceea simpla la tara, intre oameni cu o curățenie sufletească
de necontestat, la bunul simt al omului simplu, cu respectul față de meritele
fiecărui om.
In diminețile de primăvara, vara, toamna sau iarnă, fiecare
familie își făcea curățenie in fata casei, până la jumătatea drumului . Nimeni
nu încălca ritualul, apoi, după venirea de la camp, curățau din nou de parcă nu
s-ar fi întâmplat nimic.
Azi, nu numai că nu se mai face curat, dar
"murdăria" s-a extins in multe domenii. Vocabularul, nu mai este doar al limbii române, fiind "invadat si stâlcit" cu fel de fel de
expresii împrumutate din diverse limbi.
Aproape ca unii au uitat obiceiurile
noastre, autohtone, fiind mai mult furați de "sărbătorile" preluate
de la diverși... Acum e mult mai "cool", daca ai foarte puține locuri
netatuate, preluând obiceiurile de la
diverse triburi, daca "hainele de firma, second hand" sunt mai
franjurate, implanturi pe toate zonele, buze mai voluptoase, fese proeminente,
si nu numa..., atât la femei cât si la bărbați.
O alta "murdărie" este
faptul ca inca din clasele 5-6, copiii nostri sunt atrasi de băutură, tutun si "substanțe interzise", chiar in scoli sau sărind gardurile .
Care sunt
masurile luate la nivelul școlilor?
Dar nu ma opresc aici... Frezele sunt
împrumutate de la negrese, altele in zeci de nuanțe, concurând cu verdele
naturii, albastrul cerului, roșu ca flăcările focului, vișinii ca sfecla roșie.
"Piercing-uri" fără număr, fără noimă, "decorând"
ochii, nasul, urechile, buzele si chiar limba, evitând să cobor prea mult "stacheta" până in zonele intime, batjocorite in fel si chip.
Cândva, pe
vremea "noastră", erau apreciate mâinile îngrijite, cu unghii frumos
îngrijite, in timp ce azi, unghiile îngrijite s-au transformat in ghiare,
vopsite, pictate, "înnobilate" cu "cioburi prețioase",
bineînțeles aplicate si încovoiate obligatoriu ca ciocul șoimilor...
Poate nu
mi-ar fi sărit "in ochi", daca asemenea mâini si unghii nu as fi
văzut la personalul unor spitale. Chiar dacă as fi "admirat" asemenea "opere de
arta", nervozitatea ar fi fost aceeași, când sub unghiile multicolore se
adună cantitați "incomensurabile" de mizerie... Unde mai este siguranța pacientului ? Mă întreb mereu cum
se descurcă in situatia in care este "presata" de nevoile
fiziologice si apoi sa se spele..., sa se dezinfecteze, sau "las-o ma ca
merge-asa" ca n-o fi bai...
Dar, asta nu este tot. La TV, emisiuni pentru
"master chef", transmise... Toți cu părul descoperit, in timp ce
vorbim de igiena... grozav exemplu...
Continuând cu "murdăriile", ne
oprim pe malul oricărui lac, ape curgătoare, sau chiar orice balta si
dezgustul, "miasmele" resturilor aruncate peste tot, intrate in
descompunere si multe altele, despre care nu pot vorbi acum... din respect.
Ma
opresc aici, arătând doar murdăria "umana", in idea că murdăria
luată pe zone, pe orașe, neglijența in organizare, este prea vizibila.
Am o
mare rugăminte prieteni dragi, să ne străduim sa ne păstram curățenia
sufletului, să ne respectam limba, tradițiile, obiceiurile strămoșești si cu
siguranță, totul va reveni la normal, reușind sa redevenim ce am fost sau chiar
mai mult.
Cu toată convingerea ca regasindu-ne identitatea, Onoarea, Demnitatea
si sufletul de roman, vom fi respectați in lume pentru valorile reale... Să
privim in jur, să ne bucuram de tinerii ce fac cinste acestei tari, prin
rezultatele obținute in confruntări olimpice, in competiții de orice gen. Cu
sufletul plin de mulțumire, de iubire, va imbratisez cu prețuire, prietenie, cu
dor de dor, de dor.
In liniștea sufletului, plin de
prietenia voastră, mă retrag, cu speranța că si mâine, ne vom bucura impreuna.
Același vechi prieten, Petre.
Articol scris de Petru Hinda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu