Apa
nu stă pe munţi, nici răzbunarea într-o inimă mare
Bună dimineața, prieteni dragi,
Vremea s-a răcit, ploile au
început sa curgă neincetat, amintindu-ne de "Doamna Iarna", ce ne-a
parasit nu de mult, iar acum regreta...
Șiraguri lungi din picăturile
cristaline ale ploii, sa arunca cu mare viteza spre pământ, unduindu-se ca
niste dansatori celebri in acordurile suierande ale vântului.
Privesc pe geam
si nu îmi vine sa cred ca abia întors in casa sunt teafăr, trecând in alergarea
ușoară de dimineața, printre crengile înverzite smulse din pomi, prin "ninsoarea" parfumata a florilor de mar, ce nu cred ca vor mai
lega un fruct... Desi o întâlnire destul de neplăcută, cu frigul si ploaia rece
la jumătate de aprilie, sufletul mi-a rămas cald, dornic sa "vorbesc" cu Voi, sa urmez sinuosul si imprevizibilul drum al vietii, care in
ciuda tuturor surprizelor pe care ni le crează, rămâne mereu fermecătoare.
Văzând toate acestea, gândindu-mă, am ales aceasta tema pentru astăzi. De ce?
Mi s-a părut potrivita asocierea intre munți si suflet. Pentru mine, sufletul a
constituit si constituie, unul dintre subiectele de studiu foarte interesante si
importante totodată. Este legătura nevăzută intre trecut, care prin naștere
devine prezent si momentul trecerii in eternitate, in viitor si ciclul se poate
repeta,in funcție de modul corect sau incorect, in care ne hrănim sufletul. Când
ne naștem, suntem doar un suflet încărcat de binele sau răul moștenit de la
înaintașii noștri, cu suflet bun sau rău... Funcție de asta, drumul vieții
poate fi mai drept, mai neted sau plin de asperități, obstacole care ne
împiedica sau blochează evoluția. Lupta cu noi, pentru înnobilarea sufletului
este dificila, dar nu imposibila, atunci cand ne dorim. Un zâmbet, un gând bun,
o mana întinsă o îmbrățișare cu sinceritate, dăruite tuturor celor ce au
nevoie, sau cu cei ce intram in contact zi de zi, devenind astfel niste Oameni
cu inima mare. In aceasta situație așa cum spune titlul temei, "așa cum apa nu sta pe munți, nici
răzbunarea nu trebuie sa încolțească in inima noastră". In viață sa nu
uitam ca întâlnim si răul, dar sa nu il punem la inima sau "tradus"
printr-un proverb chinezesc, suna cam așa: "Nu te mania pe Dumnezeu ca a creat tigrul, multumeste-i ca nu i-a dat aripi...", ca sa poate ajunge mai
repede pentru a ne "sfâșia" inima si a ne umbri sufletul.
Sper ca revenirea după
Sarbatorile Pascale, ne găsește mai buni, mai dornici de schimbare in bine a
comportamentului nostru, a sufletului nostru, a sănătății, a întregii vieți.
Va îmbrățișez cu toată dragostea,
prețuirea, sinceritatea si bucuria "întâlnirii" cu Voi.
Același vechi prieten, Petre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu