Un vis, o poveste... Așa cum fac, dimineața de dimineața, după trezire, curățirea trupului, a feței, fac curățirea sufletului... Cu mainile la piept, înalț o rugăciune către Dumnezeu; apoi fac o meditație ,pentru intarirea spiritului, pentru a îmi curăța sufletul de răutate, de ură, de judecati... Totul s-a întâmplat cu ani in urmă... intr-o noapte, un vis mi-a schimbat viața, gândirea, modul de acțiune in toate domeniile... Dar, mai bine sa va povestesc visul... Hoinaream pe câmpurile înverzite, pline de flori, de o frumusețe rar întâlnită. Parfumul fără egal al florilor ma îndemna sa urc mai departe... Tot mergând, fără sa mă pot opri, in fața mea a apărut un deal foarte înalt, cu mii de trepte, ca o scară fără sfârșit... Am început sa urc, plin de încredere, elan si curiozitate. Doream sa privesc totul de sus... Treapta cu treapta, pas cu pas, am simtit la un moment dat ca am obosit. M-am asezat sa ma odihnesc puțin. Atunci am auzit o voce, ce mi se parea cunoscută. M-am uitat in jurul meu, dar nu am vazut pe nimeni. Apoi vocea s-a auzit din nou.Tonul vocii era grav, dar bland in acelasi timp. "E greu să urci toate treptele, daca nu arunci greutățile, neimplinirile, răutățile si ura din sufletul tau..." Am rămas puțin cutremurat, dar am luat hotărârea sa respect acest sfat... Si am făcut o promisiune, ca voi respecta, rugandu-l pe Dumnezeu sa ma ajute sa reușesc. Si am pornit mai departe sa urc... Cu fiecare treapta, ma simțeam mai ușor...cu cat urcam, scara părea mai înaltă... nu am renunțat si am continuat sa urc... înainte de vedea apusul soarelui, am ajuns in vârf... Privind in jos, am văzut mii de luminițe... Atunci, aceeași voce mi-a spus : "Vezi toate acele luminițe, sunt oamenii ce s-au curățat de " balast " si acum sufletele lor strălucesc. Am mai mulțumit încă o data pentru tot. Am rămas privind sufletele ce străluceau. Ma simteam ușor si îmi venea sa zbor... De atunci,...sunt altfel, mai bun, mai iubitor, mai înțelegător, dăruind si iertand mai mult... Zile minunate si strălucirea sufletelor voastre. Cu mult drag, Petru Hinda